+- Forums TineriCrestini.3x.Ro Credinta din inima ta! (http://tinericrestini.3x.ro)
+-- Forum: Despre Crestinismul Ortodox (http://tinericrestini.3x.ro/forumdisplay.php?fid=1)
+--- Forum: Noul Testament (http://tinericrestini.3x.ro/forumdisplay.php?fid=3)
+--- Thread: Sfânta Evanghelie dupa Matei (/showthread.php?tid=2)
Sfânta Evanghelie dupa Matei - AnDreY - 12-16-2017
SFANTA EVANGHELIE DUPA MATEI
CAPITOLUL 1
Cartea neamului lui Iisus Hristos, zamislirea, numele si nasterea.
1. Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.
2. Avraam a nascut pe Isaac; Isaac a nascut pe Iacov; Iacov a nascut pe Iuda si fratii lui;
3. Iuda a nascut pe Fares si pe Zara, din Tamar; Fares a nascut pe Esrom; Esrom a nascut pe Aram;
4. Aram a nascut pe Aminadav; Aminadav a nascut pe Naason; Naason a nascut pe Salmon;
5. Salmon a nascut pe Booz, din Rahav; Booz a nascut pe Iobed, din Rut; Iobed a nascut pe Iesei;
6. Iesei a nascut pe David regele; David a nascut pe Solomon din femeia lui Urie;
7. Solomon a nascut pe Roboam; Roboam a nascut pe Abia; Abia a nascut pe Asa;
8. Asa a nascut pe Iosafat; Iosafat a nascut pe Ioram; Ioram a nascut pe Ozia;
9. Ozia a nascut pe Ioatam; Ioatam a nascut pe Ahaz; Ahaz a nascut pe Iezechia;
10. Iezechia a nascut pe Manase; Manase a nascut pe Amon; Amon a nascut pe Iosia;
11. Iosia a nascut pe Iehonia si pe fratii lui, la stramutarea in Babilon;
12. Dupa stramutarea in Babilon, Iehonia a nascut pe Salatiel; Salatiel a nascut pe Zorobabel;
13. Zorobabel a nascut pe Abiud; Abiud a nascut pe Eliachim; Eliachim a nascut pe Azor;
14. Azor a nascut pe Sadoc; Sadoc a nascut pe Achim; Achim a nascut pe Eliud;
15. Eliud a nascut pe Eleazar; Eleazar a nascut pe Matan; Matan a nascut pe Iacov;
16. Iacov a nascut pe Iosif, logodnicul Mariei, din care S-a nascut Iisus, Care se cheama Hristos.
17. Asadar, toate neamurile de la Avraam pana la David sunt paisprezece; si de la David pana la stramutarea in Babilon sunt paisprezece; si de la stramutarea in Babilon pana la Hristos sunt paisprezece neamuri.
18. Iar nasterea lui Iisus Hristos asa a fost: Maria, mama Lui, fiind logodita cu Iosif, fara sa fi fost ei inainte impreuna, s-a aflat avand in pantece de la Duhul Sfant.
19. Iosif, logodnicul ei, drept fiind si nevrand s-o vadeasca, a voit s-o lase in ascuns.
20. Si cugetand el acestea, iata ingerul Domnului i s-a aratat in vis, graind: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, ca ce s-a zamislit intr-insa este de la Duhul Sfant.
21. Ea va naste Fiu si vei chema numele Lui: Iisus, caci El va mantui poporul Sau de pacatele lor.
22. Acestea toate s-au facut ca sa se implineasca ceea ce s-a zis de Domnul prin proorocul care zice:
23. “Iata, Fecioara va avea in pantece si va naste Fiu si vor chema numele Lui Emanuel, care se talcuieste: Cu noi este Dumnezeu”.
24. Si desteptandu-se din somn, Iosif a facut asa precum i-a poruncit ingerul Domnului si a luat la el pe logodnica sa.
25. Si fara sa fi cunoscut-o pe ea Iosif, Maria a nascut pe Fiul sau Cel Unul-Nascut, Caruia I-a pus numele Iisus.
CAPITOLUL 2
Magii de la Rasarit. Fuga in Egipt. Irod ucide pruncii. Intoarcerea din Egipt si asezarea in Nazaret.
1. Iar daca S-a nascut Iisus in Betleemul Iudeii, in zilele lui Irod regele, iata magii de la Rasarit au venit in Ierusalim, intreband:
2. Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a nascut? Caci am vazut la Rasarit steaua Lui si am venit sa ne inchinam Lui.
3. Si auzind, regele Irod s-a tulburat si tot Ierusalimul impreuna cu el.
4. Si adunand pe toti arhiereii si carturarii poporului, cauta sa afle de la ei: Unde este sa Se nasca Hristos?
5. Iar ei i-au zis: In Betleemul Iudeii, ca asa este scris de proorocul:
6. “Si tu, Betleeme, pamantul lui Iuda, nu esti nicidecum cel mai mic intre capeteniile lui Iuda, caci din tine va iesi Conducatorul care va paste pe poporul Meu Israel”.
7. Atunci Irod chemand in ascuns pe magi, a aflat de la ei lamurit in ce vreme s-a aratat steaua.
8. Si trimitandu-i la Betleem, le-a zis: Mergeti si cercetati cu de-amanuntul despre Prunc si, daca Il veti afla, vestiti-mi si mie, ca, venind si eu, sa ma inchin Lui.
9. Iar ei, ascultand pe rege, au plecat si iata, steaua pe care o vazusera in Rasarit mergea inaintea lor, pana ce a venit si a stat deasupra, unde era Pruncul.
10. Si vazand ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte.
11. Si intrand in casa, au vazut pe Prunc impreuna cu Maria, mama Lui, si cazand la pamant, s-au inchinat Lui; si deschizand vistieriile lor, I-au adus Lui daruri: aur, tamaie si smirna.
12. Iar luand instiintare in vis sa nu se mai intoarca la Irod, pe alta cale s-au dus in tara lor.
13. Dupa plecarea magilor, iata ingerul Domnului se arata in vis lui Iosif, zicand: Scoala-te, ia Pruncul si pe mama Lui si fugi in Egipt si stai acolo pana ce-ti voi spune, fiindca Irod are sa caute Pruncul ca sa-L ucida.
14. Si sculandu-se, a luat, noaptea, Pruncul si pe mama Lui si a plecat in Egipt.
15. Si au stat acolo pana la moartea lui Irod, ca sa se implineasca cuvantul spus de Domnul, prin proorocul: “Din Egipt am chemat pe Fiul Meu”.
16. Iar cand Irod a vazut ca a fost amagit de magi, s-a maniat foarte si, trimitand a ucis pe toti pruncii care erau in Betleem si in toate hotarele lui, de doi ani si mai jos, dupa timpul pe care il aflase de la magi.
17. Atunci s-a implinit ceea ce se spusese prin Ieremia proorocul:
18. “Glas in Rama s-a auzit, plangere si tanguire multa; Rahela isi plange copiii si nu voieste sa fie mangaiata pentru ca nu sunt”.
19. Dupa moartea lui Irod, iata ca ingerul Domnului s-a aratat in vis lui Iosif in Egipt,
20. Si i-a zis: Scoala-te, ia Pruncul si pe mama Lui si mergi in pamantul lui Israel, caci au murit cei ce cautau sa ia sufletul Pruncului.
21. Iosif, sculandu-se, a luat Pruncul si pe mama Lui si a venit in pamantul lui Israel.
22. Si auzind ca domneste Arhelau in Iudeea, in locul lui Irod, tatal sau, s-a temut sa mearga acolo si, luand porunca, in vis, s-a dus in partile Galileii.
23. Si venind a locuit in orasul numit Nazaret, ca sa se implineasca ceea ce s-a spus prin prooroci, ca Nazarinean Se va chema.
CAPITOLUL 3
Ioan Botezatorul. Botezul lui Iisus.
1. In zilele acelea, a venit Ioan Botezatorul si propovaduia in pustia Iudeii,
2. Spunand: Pocaiti-va ca s-a apropiat imparatia cerurilor.
3. El este acela despre care a zis proorocul Isaia: “Glasul celui ce striga in pustie: Pregatiti calea Domnului, drepte faceti cararile Lui”.
4. Iar Ioan avea imbracamintea lui din par de camila, si cingatoare de piele imprejurul mijlocului, iar hrana era lacuste si miere salbatica.
5. Atunci a iesit la el Ierusalimul si toata Iudeea si toata imprejurimea Iordanului.
6. Si erau botezati de catre el in raul Iordan, marturisindu-si pacatele.
7. Dar vazand Ioan pe multi din farisei si saduchei venind la botez, le-a zis: Pui de vipere, cine v-a aratat sa fugiti de mania ce va sa fie?
8. Faceti deci roada, vrednica de pocainta,
9. Si sa nu credeti ca puteti zice in voi insiva: Parinte avem pe Avraam, caci va spun ca Dumnezeu poate si din pietrele acestea sa ridice fii lui Avraam.
10. Iata securea sta la radacina pomilor si tot pomul care nu face roada buna se taie si se arunca in foc.
11. Eu unul va botez cu apa spre pocainta, dar Cel ce vine dupa mine este mai puternic decat mine; Lui nu sunt vrednic sa-I duc incaltamintea; Acesta va va boteza cu Duh Sfant si cu foc.
12. El are lopata in mana si va curata aria Sa si va aduna graul in jitnita, iar pleava o va arde cu foc nestins.
13. In acest timp a venit Iisus din Galileea, la Iordan, catre Ioan, ca sa se boteze de catre el.
14. Ioan insa Il oprea, zicand: Eu am trebuinta sa fiu botezat de Tine, si Tu vii la mine?
15. Si raspunzand, Iisus a zis catre el: Lasa acum, ca asa se cuvine noua sa implinim toata dreptatea. Atunci L-a lasat.
16. Iar botezandu-se Iisus, cand iesea din apa, indata cerurile s-au deschis si Duhul lui Dumnezeu s-a vazut pogorandu-se ca un porumbel si venind peste El.
17. Si iata glas din ceruri zicand: “Acesta este Fiul Meu cel iubit intru Care am binevoit”.
CAPITOLUL 4
Iisus este ispitit de diavolul. Inceputul propovaduirii Lui. El cheama pe cei dintai ucenici la apostolat si vindeca tot felul de bolnavi.
1. Atunci Iisus a fost dus de Duhul in pustiu, ca sa fie ispitit de catre diavolul.
2. Si dupa ce a postit patruzeci de zile si patruzeci de nopti, la urma a flamanzit.
3. Si apropiindu-se, ispititorul a zis catre El: De esti Tu Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea sa se faca paini.
4. Iar El, raspunzand, a zis: Scris este: “Nu numai cu paine va trai omul, ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu”.
5. Atunci diavolul L-a dus pe aripa in sfanta cetate, L-a pus pe aripa templului,
6. Si I-a zis: Daca Tu esti Fiul lui Dumnezeu, arunca-Te jos, ca scris este: “Ingerilor Sai va porunci pentru Tine si Te vor ridica pe maini, ca nu cumva sa izbesti de piatra piciorul Tau”.
7. Iisus i-a raspuns: Iarasi este scris: “Sa nu ispitesti pe Domnul Dumnezeul tau”.
8. Din nou diavolul L-a dus pe un munte foarte inalt si I-a aratat toate imparatiile lumii si slava lor.
9. Si I-a zis Lui: Acestea toate Ti le voi da Tie, daca vei cadea inaintea mea si Te vei inchina mie.
10. Atunci Iisus i-a zis: Piei, satano, caci scris este: “Domnului Dumnezeului tau sa te inchini si Lui singur sa-I slujesti”.
11. Atunci L-a lasat diavolul si iata ingerii, venind la El, Ii slujeau.
12. Si Iisus, auzind ca Ioan a fost intemnitat, a plecat in Galileea.
13. Si parasind Nazaretul, a venit de a locuit in Capernaum, langa mare, in hotarele lui Zabulon si Neftali,
14. Ca sa se implineasca ce s-a zis prin Isaia proorocul care zice:
15. “Pamantul lui Zabulon si pamantul lui Neftali spre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor;
16. Poporul care statea in intuneric a vazut lumina mare si celor ce sedeau in latura si in umbra mortii lumina le-a rasarit”.
17. De atunci a inceput Iisus sa propovaduiasca si sa spuna: Pocaiti-va, caci s-a apropiat imparatia cerurilor.
18. Pe cand umbla pe langa Marea Galileii, a vazut pe doi frati, pe Simon ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari.
19. Si le-a zis: Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni.
20. Iar ei, indata lasand mrejele, au mers dupa El.
21. Si de acolo, mergand mai departe, a vazut alti doi frati, pe Iacov al lui Zevedeu si pe Ioan fratele lui, in corabie cu Zevedeu, tatal lor, dregandu-si mrejele si i-a chemat.
22. Iar ei indata, lasand corabia si pe tatal lor, au mers dupa El.
23. Si a strabatut Iisus toata Galileea, invatand in sinagogile lor si propovaduind Evanghelia imparatiei si tamaduind toata boala si toata neputinta in popor.
24. Si s-a dus vestea despre El in toata Siria, si aduceau la El pe toti cei ce se aflau in suferinte, fiind cuprinsi de multe feluri de boli si de chinuri, pe demonizati, pe lunatici, pe slabanogi, si El ii vindeca.
25. Si multimi multe mergeau dupa El, din Galileea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudeea si de dincolo de Iordan.
CAPITOLUL 5
Predica de pe munte. Fericirile. Adevarata implinire a Legii.
1. Vazand multimile, Iisus S-a suit in munte, si asezandu-se, ucenicii Lui au venit la El.
2. Si deschizandu-si gura, ii invata zicand:
3. Fericiti cei saraci cu duhul, ca a lor este imparatia cerurilor.
4. Fericiti cei ce plang, ca aceia se vor mangaia.
5. Fericiti cei blanzi, ca aceia vor mosteni pamantul.
6. Fericiti cei ce flamanzesc si inseteaza de dreptate, ca aceia se vor satura.
7. Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui.
8. Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu.
9. Fericiti facatorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.
10. Fericiti cei prigoniti pentru dreptate, ca a lor este imparatia cerurilor.
11. Fericiti veti fi voi cand va vor ocari si va vor prigoni si vor zice tot cuvantul rau impotriva voastra, mintind din pricina Mea.
12. Bucurati-va si va veseliti, ca plata voastra multa este in ceruri, ca asa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi.
13. Voi sunteti sarea pamantului; daca sarea se va strica, cu ce se va sara? De nimic nu mai e buna decat sa fie aruncata afara si calcata in picioare de oameni.
14. Voi sunteti lumina lumii; nu poate o cetate aflata pe varf de munte sa se ascunda.
15. Nici nu aprind faclie si o pun sub obroc, ci in sfesnic, si lumineaza tuturor celor din casa.
16. Asa sa lumineze lumina voastra inaintea oamenilor, asa incat sa vada faptele voastre cele bune si sa slaveasca pe Tatal vostru Cel din ceruri.
17. Sa nu socotiti ca am venit sa stric Legea sau proorocii; n-am venit sa stric, ci sa implinesc.
18. Caci adevarat zic voua: Inainte de a trece cerul si pamantul, o iota sau o cirta din Lege nu va trece, pana ce se vor face toate.
19. Deci, cel ce va strica una din aceste porunci, foarte mici, si va invata asa pe oameni, foarte mic se va chema in imparatia cerurilor; iar cel ce va face si va invata, acesta mare se va chema in imparatia cerurilor.
20. Caci zic voua: Ca de nu va prisosi dreptatea voastra mai mult decat a carturarilor si a fariseilor, nu veti intra in imparatia cerurilor.
21. Ati auzit ca s-a zis celor de demult: “Sa nu ucizi”; iar cine va ucide, vrednic va fi de osanda.
22. Eu insa va spun voua: Ca oricine se manie pe fratele sau vrednic va fi de osanda; si cine va zice fratelui sau: netrebnicule, vrednic va fi de judecata sinedriului; iar cine va zice: nebunule, vrednic va fi de gheena focului.
23. Deci, daca iti vei aduce darul tau la altar si acolo iti vei aduce aminte ca fratele tau are ceva impotriva ta,
24. Lasa darul tau acolo, inaintea altarului, si mergi intai si impaca-te cu fratele tau si apoi, venind, adu darul tau.
25. Impaca-te cu parasul tau degraba, pana esti cu el pe cale, ca nu cumva parasul sa te dea judecatorului, si judecatorul slujitorului si sa fii aruncat in temnita.
26. Adevarat graiesc tie: Nu vei iesi de acolo, pana ce nu vei fi dat cel din urma ban.
27. Ati auzit ca s-a zis celor de demult: “Sa nu savarsesti adulter”.
28. Eu insa va spun voua: Ca oricine se uita la femeie, poftind-o, a si savarsit adulter cu ea in inima lui.
29. Iar daca ochiul tau cel drept te sminteste pe tine, scoate-l si arunca-l de la tine, caci mai de folos iti este sa piara unul din madularele tale, decat tot trupul sa fie aruncat in gheena.
30. Si daca mana ta cea dreapta te sminteste pe tine, taie-o si o arunca de la tine, caci mai de folos iti este sa piara unul din madularele tale, decat tot trupul tau sa fie aruncat in gheena.
31. S-a zis iarasi: “Cine va lasa pe femeia sa, sa-i dea carte de despartire”.
32. Eu insa va spun voua: Ca oricine va lasa pe femeia sa, in afara de pricina de desfranare, o face sa savarseasca adulter, si cine va lua pe cea lasata savarseste adulter.
33. Ati auzit ce s-a zis celor de demult: “Sa nu juri stramb, ci sa tii inaintea Domnului juramintele tale”.
34. Eu insa va spun voua: Sa nu va jurati nicidecum nici pe cer, fiindca este tronul lui Dumnezeu,
35. Nici pe pamant, fiindca este asternut al picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, fiindca este cetate a marelui Imparat,
36. Nici pe capul tau sa nu te juri, fiindca nu poti sa faci un fir de par alb sau negru,
37. Ci cuvantul vostru sa fie: Ceea ce este da, da; si ceea ce este nu, nu; iar ce e mai mult decat acestea, de la cel rau este.
38. Ati auzit ca s-a zis: “Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte”.
39. Eu insa va spun voua: Nu va impotriviti celui rau; iar cui te loveste peste obrazul drept, intoarce-i si pe celalalt.
40. Celui ce voieste sa se judece cu tine si sa-ti ia haina, lasa-i si camasa.
41. Iar de te va sili cineva sa mergi o mila, mergi cu el doua.
42. Celui care cere de la tine, da-i; si de la cel ce voieste sa se imprumute de la tine, nu intoarce fata ta.
43. Ati auzit ca s-a zis: “Sa iubesti pe aproapele tau si sa urasti pe vrajmasul tau”.
44. Iar Eu zic voua: Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va vatama si va prigonesc,
45. Ca sa fiti fiii Tatalui vostru Celui din ceruri, ca El face sa rasara soarele si peste cei rai si peste cei buni si trimite ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti.
46. Caci daca iubiti pe cei ce va iubesc, ce rasplata veti avea? Au nu fac si vamesii acelasi lucru?
47. Si daca imbratisati numai pe fratii vostri, ce faceti mai mult? Au nu fac si neamurile acelasi lucru?
48. Fiti, dar, voi desavarsiti, precum Tatal vostru Cel ceresc desavarsit este.
CAPITOLUL 6
Despre milostenie, rugaciune si post. Sa nu ne straduim numai dupa cele pamantesti.
1. Luati aminte ca faptele dreptatii voastre sa nu le faceti inaintea oamenilor ca sa fiti vazuti de ei; altfel nu veti avea plata de la Tatal vostru Cel din ceruri.
2. Deci, cand faci milostenie, nu trambita inaintea ta, cum fac fatarnicii in sinagogi si pe ulite, ca sa fie slaviti de oameni; adevarat graiesc voua: si-au luat plata lor.
3. Tu insa, cand faci milostenie, sa nu stie stanga ta ce face dreapta ta,
4. Ca milostenia ta sa fie intr-ascuns si Tatal tau, Care vede in ascuns, iti va rasplati tie.
5. Iar cand va rugati, nu fiti ca fatarnicii carora le place, prin sinagogi si prin colturile ulitelor, stand in picioare, sa se roage, ca sa se arate oamenilor; adevarat graiesc voua: si-au luat plata lor.
6. Tu insa, cand te rogi, intra in camara ta si, inchizand usa, roaga-te Tatalui tau, Care este in ascuns, si Tatal tau, Care este in ascuns, iti va rasplati tie.
7. Cand va rugati, nu spuneti multe ca neamurile, ca ele cred ca in multa lor vorbarie vor fi ascultate.
8. Deci nu va asemanati lor, ca stie Tatal vostru de cele ce aveti trebuinta mai inainte ca sa cereti voi de la El.
9. Deci voi asa sa va rugati: Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-se numele Tau;
10. Vie imparatia Ta; faca-se voia Ta, precum in cer si pe pamant.
11. Painea noastra cea spre fiinta da-ne-o noua astazi;
12. Si ne iarta noua gresealele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri;
13. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau. Ca a Ta este imparatia si puterea si slava in veci. Amin!
14. Ca de veti ierta oamenilor gresealele lor, ierta-va si voua Tatal vostru Cel ceresc;
15. Iar de nu veti ierta oamenilor gresealele lor, nici Tatal vostru nu va va ierta gresealele voastre.
16. Cand postiti, nu fiti tristi ca fatarnicii; ca ei isi smolesc fetele, ca sa se arate oamenilor ca postesc. Adevarat graiesc voua, si-au luat plata lor.
17. Tu insa, cand postesti, unge capul tau si fata ta o spala,
18. Ca sa nu te arati oamenilor ca postesti, ci Tatalui tau care este in ascuns, si Tatal tau, Care vede in ascuns, iti va rasplati tie.
19. Nu va adunati comori pe pamant, unde molia si rugina le strica si unde furii le sapa si le fura.
20. Ci adunati-va comori in cer, unde nici molia, nici rugina nu le strica, unde furii nu le sapa si nu le fura.
21. Caci unde este comoara ta, acolo va fi si inima ta.
22. Luminatorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat.
23. Iar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fi intunecat. Deci, daca lumina care e in tine este intuneric, dar intunericul cu cat mai mult!
24. Nimeni nu poate sa slujeasca la doi domni, caci sau pe unul il va uri si pe celalalt il va iubi, sau de unul se va lipi si pe celalalt il va dispretui; nu puteti sa slujiti lui Dumnezeu si lui mamona.
25. De aceea zic voua: Nu va ingrijiti pentru sufletul vostru ce veti manca, nici pentru trupul vostru cu ce va veti imbraca; au nu este sufletul mai mult decat hrana si trupul decat imbracamintea?
26. Priviti la pasarile cerului, ca nu seamana, nici nu secera, nici nu aduna in jitnite, si Tatal vostru Cel ceresc le hraneste. Oare nu sunteti voi cu mult mai presus decat ele?
27. Si cine dintre voi, ingrijindu-se poate sa adauge staturii sale un cot?
28. Iar de imbracaminte de ce va ingrijiti? Luati seama la crinii campului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc.
29. Si va spun voua ca nici Solomon, in toata marirea lui, nu s-a imbracat ca unul dintre acestia.
30. Iar daca iarba campului, care astazi este si maine se arunca in cuptor, Dumnezeu astfel o imbraca, oare nu cu mult mai mult pe voi, putin credinciosilor?
31. Deci, nu duceti grija, spunand: Ce vom manca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom imbraca?
32. Ca dupa toate acestea se straduiesc neamurile; stie doar Tatal vostru Cel ceresc ca aveti nevoie de ele.
33. Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor adauga voua.
34. Nu va ingrijiti de ziua de maine, caci ziua de maine se va ingriji de ale sale. Ajunge zilei rautatea ei.
CAPITOLUL 7
Sfarsitul predicii de pe munte. Judecata semenilor. Puterea rugaciunii. Calea mantuirii si a pierzarii. Ferirea de prooroci mincinosi.
1. Nu judecati, ca sa nu fiti judecati.
2. Caci cu judecata cu care judecati, veti fi judecati, si cu masura cu care masurati, vi se va masura.
3. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tau, si barna din ochiul tau nu o iei in seama?
4. Sau cum vei zice fratelui tau: Lasa sa scot paiul din ochiul tau si iata barna este in ochiul tau?
5. Fatarnice, scoate intai barna din ochiul tau si atunci vei vedea sa scoti paiul din ochiul fratelui tau.
6. Nu dati cele sfinte cainilor, nici nu aruncati margaritarele voastre inaintea porcilor, ca nu cumva sa le calce in picioare si, intorcandu-se, sa va sfasie pe voi.
7. Cereti si vi se va da; cautati si veti afla; bateti si vi se va deschide.
8. Ca oricine cere ia, cel care cauta afla, si celui ce bate i se va deschide.
9. Sau cine este omul acela intre voi care, de va cere fiul sau paine, oare el ii va da piatra?
10. Sau de-i va cere peste, oare el ii va da sarpe?
11. Deci, daca voi, rai fiind, stiti sa dati daruri bune fiilor vostri, cu cat mai mult Tatal vostru Cel din ceruri va da cele bune celor care cer de la El?
12. Ci toate cate voiti sa va faca voua oamenii, asemenea si voi faceti lor, ca aceasta este Legea si proorocii.
13. Intrati prin poarta cea stramta, ca larga este poarta si lata este calea care duce la pieire si multi sunt cei care o afla.
14. Si stramta este poarta si ingusta este calea care duce la viata si putini sunt care o afla.
15. Feriti-va de proorocii mincinosi, care vin la voi in haine de oi, iar pe dinauntru sunt lupi rapitori.
16. Dupa roadele lor ii veti cunoaste. Au doara culeg oamenii struguri din spini sau smochine din maracini?
17. Asa ca orice pom bun face roade bune, iar pomul rau face roade rele.
18. Nu poate pom bun sa faca roade rele, nici pom rau sa faca roade bune.
19. Iar orice pom care nu face roada buna se taie si se arunca in foc.
20. De aceea, dupa roadele lor ii veti cunoaste.
21. Nu oricine Imi zice: Doamne, Doamne, va intra in imparatia cerurilor, ci cel ce face voia Tatalui Meu Celui din ceruri.
22. Multi Imi vor zice in ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu in numele Tau am proorocit si nu in numele Tau am scos demoni si nu in numele Tau minuni multe am facut?
23. Si atunci voi marturisi lor: Niciodata nu v-am cunoscut pe voi. Departati-va de la Mine cei ce lucrati faradelegea.
24. De aceea, oricine aude aceste cuvinte ale Mele si la indeplineste asemana-se-va barbatului intelept care a cladit casa lui pe stanca.
25. A cazut ploaia, au venit raurile mari, au suflat vanturile si au batut in casa aceea, dar ea n-a cazut, fiindca era intemeiata pe stanca.
26. Iar oricine aude aceste cuvinte ale Mele si nu le indeplineste, asemana-se-va barbatului nechibzuit care si-a cladit casa pe nisip.
27. Si a cazut ploaia si au venit raurile mari si au suflat vanturile si au izbit casa aceea, si a cazut. Si caderea ei a fost mare.
28. Iar cand Iisus a sfarsit cuvintele acestea, multimile erau uimite de invatatura Lui.
29. Ca ii invata pe ei ca unul care are putere, iar nu cum ii invatau carturarii lor.
CAPITOLUL 8
Iisus vindeca un lepros, pe sluga unui sutas, pe soacra lui Petru si pe alti bolnavi. Linisteste furtuna de pe mare si vindeca doi demonizati.
1. Si coborandu-Se El din munte, multimi multe au mers dupa El.
2. Si iata un lepros, apropiindu-se, I se inchina, zicand: Doamne, daca voiesti, poti sa ma curatesti.
3. Si Iisus, intinzand mana, S-a atins de el, zicand: Voiesc, curateste-te. Si indata s-a curatit lepra lui.
4. Si i-a zis Iisus: Vezi, nu spune nimanui, ci mergi, arata-te preotului si adu darul pe care l-a randuit Moise, spre marturie lor.
5. Pe cand intra in Capernaum, s-a apropiat de El un sutas, rugandu-L,
6. Si zicand: Doamne, sluga mea zace in casa, slabanog, chinuindu-se cumplit.
7. Si i-a zis Iisus: Venind, il voi vindeca.
8. Dar sutasul, raspunzand, I-a zis: Doamne, nu sunt vrednic sa intri sub acoperisul meu, ci numai zi cu cuvantul si se va vindeca sluga mea.
9. Ca si eu sunt om sub stapanirea altora si am sub mine ostasi si-i spun acestuia: Du-te, si se duce; si celuilalt: Vino, si vine; si slugii mele: Fa aceasta, si face.
10. Auzind, Iisus S-a minunat si a zis celor ce veneau dupa El: Adevarat graiesc voua: la nimeni, in Israel, n-am gasit atata credinta.
11. Si zic voua ca multi de la rasarit si de la apus vor veni si vor sta la masa cu Avraam, cu Isaac si cu Iacov in imparatia cerurilor.
12. Iar fiii imparatiei vor fi aruncati in intunericul cel mai din afara; acolo va fi plangerea si scrasnirea dintilor.
13. Si a zis Iisus sutasului: Du-te, fie tie dupa cum ai crezut. Si s-a insanatosit sluga lui in ceasul acela.
14. Si venind Iisus in casa lui Petru, a vazut pe soacra acestuia zacand, prinsa de friguri.
15. Si S-a atins de mana ei, si au lasat-o frigurile si s-a sculat si Ii slujea Lui.
16. Si facandu-se seara, au adus la El multi demonizati si a scos duhurile cu cuvantul si pe toti cei bolnavi i-a vindecat,
17. Ca sa se implineasca ceea ce s-a spus prin Isaia proorocul, care zice: “Acesta neputintele noastre a luat si bolile noastre le-a purtat”.
18. Si vazand Iisus multime imprejurul Lui, a poruncit ucenicilor sa treaca de cealalta parte a marii.
19. Si apropiindu-se un carturar, i-a zis: Invatatorule, Te voi urma oriunde vei merge.
20. Dar Iisus i-a raspuns: Vulpile au vizuini si pasarile cerului cuiburi; Fiul Omului insa nu are unde sa-Si plece capul.
21. Un altul dintre ucenici I-a zis: Doamne, da-mi voie intai sa ma duc si sa ingrop pe tatal meu.
22. Iar Iisus i-a zis: Vino dupa Mine si lasa mortii sa-si ingroape mortii lor.
23. Intrand El in corabie, ucenicii Lui L-au urmat.
24. Si, iata, furtuna mare s-a ridicat pe mare, incat corabia se acoperea de valuri; iar El dormea.
25. Si venind ucenicii la El, L-au desteptat zicand: Doamne, mantuieste-ne, ca pierim.
26. Iisus le-a zis: De ce va este frica, putin credinciosilor? S-a sculat atunci, a certat vanturile si marea si s-a facut liniste deplina.
27. Iar oamenii s-au mirat, zicand: Cine este Acesta ca si vanturile si marea asculta de El?
28. Si trecand El dincolo, in tinutul Gadarenilor, L-au intampinat doi demonizati, care ieseau din morminte, foarte cumpliti, incat nimeni nu putea sa treaca pe calea aceea.
29. Si iata, au inceput sa strige si sa zica: Ce ai Tu cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai inainte de vreme ca sa ne chinuiesti?
30. Departe de ei era o turma mare de porci, pascand.
31. Iar demonii Il rugau, zicand: Daca ne scoti afara, trimite-ne in turma de porci.
32. Si El le-a zis: Duceti-va. Iar ei, iesind, s-au dus in turma de porci. Si iata, toata turma s-a aruncat de pe tarm in mare si a pierit in apa.
33. Iar pazitorii au fugit si, ducandu-se in cetate, au spus toate cele intamplate cu demonizatii.
34. Si iata toata cetatea a iesit in intampinarea lui Iisus si, vazandu-L, L-au rugat sa treaca din hotarele lor.
CAPITOLUL 9
Vindecarea slabanogului din Capernaum. Matei. Ucenicii lui Ioan Botezatorul. Fiica lui Iair si femeia bolnava. Doi orbi si un mut. Secerisul si seceratorii.
1. Intrand in corabie, Iisus a trecut si a venit in cetatea Sa.
2. Si iata, I-au adus un slabanog zacand pe pat. Si Iisus, vazand credinta lor, a zis slabanogului: Indrazneste, fiule! Iertate sunt pacatele tale!
3. Dar unii dintre carturari ziceau in sine: Acesta huleste.
4. Si Iisus, stiind gandurile lor, le-a zis: Pentru ce cugetati rele in inimile voastre?
5. Caci ce este mai lesne a zice: Iertate sunt pacatele tale, sau a zice: Scoala-te si umbla?
6. Dar ca sa stiti ca putere are Fiul Omului pe pamant a ierta pacatele, a zis slabanogului: Scoala-te, ia-ti patul si mergi la casa ta.
7. Si, sculandu-se, s-a dus la casa sa.
8. Iar multimile vazand acestea, s-au inspaimantat si au slavit pe Dumnezeu, Cel care da oamenilor asemenea putere.
9. Si plecand Iisus de acolo, a vazut un om care sedea la vama, cu numele Matei, si i-a zis acestuia: Vino dupa Mine. Si sculandu-se, a mers dupa El.
10. Si pe cand sedea El la masa, in casa, iata multi vamesi si pacatosi au venit si au sezut la masa impreuna cu Iisus si cu ucenicii Lui.
11. Si vazand fariseii, au zis ucenicilor: Pentru ce mananca Invatatorul vostru cu vamesii si cu pacatosii?
12. Si auzind El, a zis: Nu cei sanatosi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi.
13. Dar mergand, invatati ce inseamna: Mila voiesc, iar nu jertfa; ca n-am venit sa chem pe drepti, ci pe pacatosi la pocainta.
14. Atunci au venit la El ucenicii lui Ioan, zicand: Pentru ce noi si fariseii postim mult, iar ucenicii Tai nu postesc?
15. Si Iisus le-a zis: Pot oare, fiii nuntii sa fie tristi cata vreme mirele este cu ei? Dar vor veni zile cand mirele va fi luat de la ei si atunci vor posti.
16. Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haina veche, caci peticul acesta, ca umplutura, trage din haina si se face o ruptura si mai rea.
17. Nici nu pun oamenii vin nou in burdufuri vechi; alminterea burdufurile crapa: vinul se varsa si burdufurile se strica; ci pun vin nou in burdufuri noi si amandoua se pastreaza impreuna.
18. Pe cand le spunea acestea, iata un dregator, venind, I s-a inchinat, zicand: Fiica mea a murit de curand dar, venind, pune mana Ta peste ea si va fi vie.
19. Atunci Iisus, sculandu-Se, a mers dupa el impreuna cu ucenicii.
20. Si iata o femeie cu scurgere de sange de doisprezece ani, apropiindu-se de El pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui.
21. Caci zicea in gandul ei: Numai sa ma ating de haina Lui si ma voi face sanatoasa;
22. Iar Iisus, intorcandu-Se si vazand-o, i-a zis: Indrazneste, fiica, credinta ta te-a mantuit. Si s-a tamaduit femeia din ceasul acela.
23. Iisus, venind la casa dregatorului si vazand pe cantaretii din flaut si multimea tulburata, a zis:
24. Departati-va, caci copila n-a murit, ci doarme. Dar ei radeau de El.
25. Iar dupa ce multimea a fost scoasa afara, intrand, a luat-o de mana, si copila s-a sculat.
26. Si a iesit vestea aceasta in tot tinutul acela.
27. Plecand Iisus de acolo, doi orbi se tineau dupa El strigand si zicand: Miluieste-ne pe noi, Fiule al lui David.
28. Dupa ce a intrat in casa, au venit la El orbii si Iisus i-a intrebat: Credeti ca pot sa fac Eu aceasta? Zis-au Lui: Da, Doamne!
29. Atunci S-a atins de ochii lor, zicand: Dupa credinta voastra, fie voua!
30. Si s-au deschis ochii lor. Iar Iisus le-a poruncit cu asprime, zicand: Vedeti, nimeni sa nu stie.
31. Iar ei, iesind, L-au vestit in tot tinutul acela.
32. Si plecand ei, iata au adus la El un om mut, avand demon.
33. Si fiind scos demonul, mutul a grait. Iar multimile se minunau zicand: Niciodata nu s-a aratat asa in Israel.
34. Dar fariseii ziceau: Cu domnul demonilor scoate pe demoni.
35. Si Iisus strabatea toate cetatile si satele, invatand in sinagogile lor, propovaduind Evanghelia imparatiei si vindecand toata boala si toata neputinta in popor.
36. Si vazand multimile, I s-a facut mila de ele ca erau necajite si ratacite ca niste oi care n-au pastor.
37. Atunci a zis ucenicilor Lui: Secerisul e mult, dar lucratorii sunt putini.
38. Rugati, deci, pe Domnul secerisului, ca sa scoata lurcatori la secerisul Sau.
CAPITOLUL 10
Chemarea apostolilor si trimiterea lor la propovaduire.
1. Chemand la Sine pe cei doisprezece ucenici ai Sai, le-a dat lor putere asupra duhurilor celor necurate, ca sa le scoata si sa tamaduiasca orice boala si orice neputinta.
2. Numele celor doisprezece apostoli sunt acestea: Intai Simon, cel numit Petru, si Andrei, fratele lui; Iacov al lui Zevedeu si Ioan fratele lui;
3. Filip si Vartolomeu, Toma si Matei vamesul, Iacov al lui Alfeu si Levi ce se zice Tadeu;
4. Simon Cananeul si Iuda Iscarioteanul, cel care L-a vandut.
5. Pe acesti doisprezece i-a trimis Iisus, poruncindu-le lor si zicand: In calea paganilor sa nu mergeti, si in vreo cetate de samarineni sa nu intrati;
6. Ci mai degraba mergeti catre oile cele pierdute ale casei lui Israel.
7. Si mergand, propovaduiti, zicand: S-a apropiat imparatia cerurilor.
8. Tamaduiti pe cei neputinciosi, inviati pe cei morti, curatiti pe cei leprosi, pe demoni scoateti-i; in dar ati luat, in dar sa dati.
9. Sa nu aveti nici aur, nici arginti, nici bani in cingatorile voastre;
10. Nici traista pe drum, nici doua haine, nici incaltaminte, nici toiag; ca vrednic este lucratorul de hrana sa.
11. In orice cetate sau sat veti intra, cercetati cine este in el vrednic si acolo ramaneti pana ce veti iesi.
12. Si intrand in casa, urati-i, zicand: “Pace casei acesteia”.
13. Si daca este casa aceea vrednica, vina pacea voastra peste ea. Iar de nu este vrednica, pacea voastra intoarca-se la voi.
14. Cine nu va va primi pe voi, nici nu va asculta cuvintele voastre, iesind din casa sau din cetatea aceea, scuturati praful de pe picioarele voastre.
15. Adevarat graiesc voua, mai usor va fi pamantului Sodomei si Gomorei, in ziua judecatii, decat cetatii aceleia.
16. Iata Eu va trimit pe voi ca pe niste oi in mijlocul lupilor; fiti dar intelepti ca serpii si nevinovati ca porumbeii.
17. Feriti-va de oameni, caci va vor da pe mana sinedristilor si in sinagogile lor va vor bate cu biciul.
18. La dregatori si la regi veti fi dusi pentru Mine, spre marturie lor si paganilor.
19. Iar cand va vor da pe voi in mana lor, nu va ingrijiti cum sau ce veti vorbi, caci se va da voua in ceasul acela ce sa vorbiti;
20. Fiindca nu voi sunteti care vorbiti, ci Duhul Tatalui vostru este care graieste intru voi.
21. Va da frate pe frate la moarte si tata pe fiu si se vor scula copiii impotriva parintilor si-i vor ucide.
22. Si veti fi urati de toti pentru numele Meu; iar cel ce va rabda pana in sfarsit, acela se va mantui.
23. Cand va urmaresc pe voi in cetatea aceasta, fugiti in cealalta; adevarat graiesc voua: nu veti sfarsi cetatile lui Israel, pana ce va veni Fiul Omului.
24. Nu este ucenic mai presus de invatatorul sau, nici sluga mai presus de stapanul sau.
25. Destul este ucenicului sa fie ca invatatorul si slugii ca stapanul. Daca pe stapanul casei l-au numit Beelzebul, cu cat mai mult pe casnicii lui?
26. Deci nu va temeti de ei, caci nimic nu este acoperit care sa nu iasa la iveala si nimic ascuns care sa nu ajunga cunoscut.
27. Ceea ce va graiesc la intuneric, spuneti la lumina si ceea ce auziti la ureche, propovaduiti de pe case.
28. Nu va temeti de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot sa-l ucida; temeti-va mai curand de acela care poate si sufletul si trupul sa le piarda in gheena.
29. Au nu se vand doua vrabii pe un ban? Si nici una din ele nu va cadea pe pamant fara stirea Tatalui vostru.
30. La voi insa si perii capului, toti sunt numarati.
31. Asadar nu va temeti; voi sunteti cu mult mai de pret decat pasarile.
32. Oricine va marturisi pentru Mine inaintea oamenilor, marturisi-voi si Eu pentru el inaintea Tatalui Meu, Care este in ceruri.
33. Iar de cel ce se va lepada de Mine inaintea oamenilor si Eu Ma voi lepada de el inaintea Tatalui Meu, Care este in ceruri.
34. Nu socotiti ca am venit sa aduc pace pe pamant; n-am venit sa aduc pace, ci sabie.
35. Caci am venit sa despart pe fiu de tatal sau, pe fiica de mama sa, pe nora de soacra sa.
36. Si dusmanii omului (vor fi) casnicii lui.
37. Cel ce iubeste pe tata ori pe mama mai mult decat pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce iubeste pe fiu ori pe fiica mai mult decat pe Mine nu este vrednic de Mine.
38. Si cel ce nu-si ia crucea si nu-Mi urmeaza Mie nu este vrednic de Mine.
39. Cine tine la sufletul lui il va pierde, iar cine-si pierde sufletul lui pentru Mine il va gasi.
40. Cine va primeste pe voi pe Mine Ma primeste, si cine Ma primeste pe Mine primeste pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
41. Cine primeste prooroc in nume de prooroc plata de prooroc va lua, si cine primeste pe un drept in nume de drept rasplata dreptului va lua.
42. Si cel ce va da de baut unuia dintre acestia mici numai un pahar cu apa rece, in nume de ucenic, adevarat graiesc voua: nu va pierde plata sa.
CAPITOLUL 11
Trimisii lui Ioan Botezatorul si marturia lui Iisus despre Ioan. Cetatile nepocaite. Lauda Tatalui. Chemarea catre cei impovarati.
1. Sfarsind Iisus de dat aceste invataturi celor doisprezece ucenici ai Sai, a trecut de acolo ca sa invete si sa propovaduiasca mai departe prin cetatile lor.
2. Si auzind Ioan, in inchisoare, despre faptele lui Hristos, si trimitand pe doi dintre ucenicii sai, au zis Lui:
3. Tu esti Cel ce vine, sau sa asteptam pe altul?
4. Si Iisus, raspunzand, le-a zis: Mergeti si spuneti lui Ioan cele ce auziti si vedeti:
5. Orbii isi capata vederea si schiopii umbla, leprosii se curatesc si surzii aud, mortii inviaza si saracilor li se binevesteste.
6. Si fericit este acela care nu se va sminti intru Mine.
7. Dupa plecarea acestora, Iisus a inceput sa vorbeasca multimilor despre Ioan: Ce-ati iesit sa vedeti in pustie? Au trestie clatinata de vant?
8. Dar de ce ati iesit? Sa vedeti un om imbracat in haine moi? Iata, cei ce poarta haine moi sunt in casele regilor.
9. Atunci de ce-ati iesit? Sa vedeti un prooroc? Da, zic voua, si mai mult decat un prooroc.
10. Ca el este acela despre care s-a scris: “Iata Eu trimit, inaintea fetei Tale, pe ingerul Meu, care va pregati calea Ta, inaintea Ta”.
11. Adevarat zic voua: Nu s-a ridicat intre cei nascuti din femei unul mai mare decat Ioan Botezatorul; totusi cel mai mic in imparatia cerurilor este mai mare decat el.
12. Din zilele lui Ioan Botezatorul pana acum imparatia cerurilor se ia prin straduinta si cei ce se silesc pun mana pe ea.
13. Toti proorocii si Legea au proorocit pana la Ioan.
14. Si daca voiti sa intelegeti, el este Ilie, cel ce va sa vina.
15. Cine are urechi de auzit sa auda.
16. Dar cu cine voi asemana neamul acesta? Este asemenea copiilor care sed in piete si striga catre altii,
17. Zicand: V-am cantat din fluier si n-ati jucat; v-am cantat de jale si nu v-ati tanguit.
18. Caci a venit Ioan, nici mancand, nici band, si spun: Are demon.
19. A venit Fiul Omului, mancand si band si spun: Iata om mancacios si bautor de vin, prieten al vamesilor si al pacatosilor. Dar intelepciunea s-a dovedit dreapta din faptele ei.
20. Atunci a inceput Iisus sa mustre cetatile in care se facusera cele mai multe minuni ale Sale, caci nu s-au pocait.
21. Vai tie, Horazine, vai tie, Betsaida, ca daca in Tir si in Sidon s-ar fi facut minunile ce s-au facut in voi, de mult, in sac si in cenusa, s-ar fi pocait.
22. Dar zic voua: Tirului si Sidonului le va fi mai usor in ziua judecatii, decat voua.
23. Si tu, Capernaume: N-ai fost inaltat pana la cer? Pana la iad te vei cobori. Caci de s-ar fi facut in Sodoma minunile ce s-au facut in tine, ar fi ramas pana astazi.
24. Dar zic voua ca pamantului Sodomei ii va fi mai usor in ziua judecatii decat tie.
25. In vremea aceea, raspunzand, Iisus a zis: Te slavesc pe Tine, Parinte, Doamne al cerului si al pamantului, caci ai ascuns acestea de cei intelepti si priceputi si le-ai descoperit pruncilor.
26. Da, Parinte, caci asa a fost bunavoirea inaintea Ta.
27. Toate Mi-au fost date de catre Tatal Meu si nimeni nu cunoaste pe Fiul, decat numai Tatal, nici pe Tatal nu-L cunoaste nimeni, decat numai Fiul si cel caruia va voi Fiul sa-i descopere.
28. Veniti la Mine toti cei osteniti si impovarati si Eu va voi odihni pe voi.
29. Luati jugul Meu asupra voastra si invatati-va de la Mine, ca sunt bland si smerit cu inima si veti gasi odihna sufletelor voastre.
30. Caci jugul Meu e bun si povara Mea este usoara.
CAPITOLUL 12
Spicele de grau smulse sambata. Tamaduirea facuta sambata. Hula impotriva Sfantului Duh. Cine este adevarata ruda.
1. In vremea aceea, mergea Iisus, intr-o zi de sambata, printre semanaturi, iar ucenicii Lui au flamanzit si au inceput sa smulga spice si sa manance.
2. Vazand aceasta, fariseii au zis Lui: Iata, ucenicii Tai fac ceea ce nu se cuvine sa faca sambata.
3. Iar El le-a zis: Au n-ati citit ce-a facut David cand a flamanzit, el si cei ce erau cu el?
4. Cum a intrat in casa Domnului si a mancat painile punerii inainte, care nu se cuveneau lui sa le manance, nici celor ce erau cu el, ci numai preotilor?
5. Sau n-ati citit in Lege ca preotii, sambata, in templu, calca sambata si sunt fara de vina?
6. Ci graiesc voua ca mai mare decat templul este aici.
7. Daca stiati ce inseamna: Mila voiesc iar nu jertfa, n-ati fi osandit pe cei nevinovati.
8. Ca Domn este si al sambetei Fiul Omului.
9. Si trecand de acolo, a venit in sinagoga lor.
10. Si iata un om avand mana uscata. Si L-au intrebat, zicand: Cade-se, oare, a vindeca sambata? Ca sa-L invinuiasca.
11. El le-a zis: Cine va fi intre voi omul care va avea o oaie si, de va cadea ea sambata in groapa, nu o va apuca si o va scoate?
12. Cu cat se deosebeste omul de oaie! De aceea se cade a face bine sambata.
13. Atunci i-a zis omului: Intinde mana ta. El a intins-o si s-a facut sanatoasa ca si cealalta.
14. Si iesind, fariseii s-au sfatuit impotriva Lui cum sa-L piarda.
15. Iisus insa, cunoscandu-i, S-a dus de acolo. Si multi au venit dupa El si i-a vindecat pe toti.
16. Dar le-a poruncit ca sa nu-L dea in vileag,
17. Ca sa se implineasca ceea ce s-a spus prin Isaia proorocul, care zice:
18. “Iata Fiul Meu pe Care L-am ales, iubitul Meu intru Care a binevoit sufletul Meu; pune-voi Duhul Meu peste El si judecata neamurilor va vesti.
19. Nu se va certa, nici nu va striga, nu va auzi nimeni, pe ulite, glasul Lui.
20. Trestie strivita nu va frange si festila fumeganda nu va stinge, pana ce nu va scoate, spre biruinta, judecata.
21. Si in numele Lui vor nadajdui neamurile.”
22. Atunci au adus la El pe un demonizat, orb si mut, si l-a vindecat, incat cel orb si mut vorbea si vedea.
23. Multimile toate se mirau zicand: Nu este, oare, Acesta, Fiul lui David?
24. Fariseii insa, auzind, ziceau: Acesta nu scoate pe demoni decat cu Beelzebul, capetenia demonilor.
25. Cunoscand gandurile lor, Iisus le-a zis: Orice imparatie care se dezbina in sine se pustieste, orice cetate sau casa care se dezbina in sine nu va dainui.
26. Daca satana scoate pe satana, s-a dezbinat in sine; dar atunci cum va dainui imparatia lui?
27. Si daca Eu scot pe demoni cu Beelzebul, feciorii vostri cu cine ii scot? De aceea ei va vor fi judecatori.
28. Iar daca Eu cu Duhul lui Dumnezeu scot pe demoni, iata a ajuns la voi imparatia lui Dumnezeu.
29. Cum poate cineva sa intre in casa celui tare si sa-i jefuiasca lucrurile, daca nu va lega intai pe cel tare si pe urma sa-i prade casa?
30. Cine nu este cu Mine este impotriva Mea si cine nu aduna cu Mine risipeste.
31. De aceea va zic: Orice pacat si orice hula se va ierta oamenilor, dar hula impotriva Duhului nu se va ierta.
32. Celui care va zice cuvant impotriva Fiului Omului, se va ierta lui; dar celui care va zice impotriva Duhului Sfant, nu i se va ierta lui, nici in veacul acesta, nici in cel ce va sa fie.
33. Ori spuneti ca pomul este bun si rodul lui e bun, ori spuneti ca pomul e rau si rodul lui e rau, caci dupa roada se cunoaste pomul.
34. Pui de vipere, cum puteti sa graiti cele bune, odata ce sunteti rai? Caci din prisosul inimii graieste gura.
35. Omul cel bun din comoara lui cea buna scoate afara cele bune, pe cand omul cel rau, din comoara lui cea rea scoate afara cele rele.
36. Va spun ca pentru orice cuvant desert, pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteala in ziua judecatii.
37. Caci din cuvintele tale vei fi gasit drept, si din cuvintele tale vei fi osandit.
38. Atunci I-au raspuns unii dintre carturari si farisei, zicand: Invatatorule, voim sa vedem de la Tine un semn.
39. Iar El, raspunzand, le-a zis: Neam viclean si desfranat cere semn, dar semn nu i se va da, decat semnul lui Iona proorocul.
40. Ca precum a fost Iona in pantecele chitului trei zile si trei nopti, asa va fi si Fiul Omului in inima pamantului trei zile si trei nopti.
41. Barbatii din Ninive se vor scula la judecata cu neamul acesta si-l vor osandi, ca s-au pocait la propovaduirea lui Iona; iata aici este mai mult decat Iona.
42. Regina de la miazazi se va scula la judecata cu neamul acesta si-l va osandi, caci a venit de la marginile pamantului ca sa asculte intelepciunea lui Solomon, si iata aici este mai mult decat Solomon.
43. Si cand duhul necurat a iesit din om, umbla prin locuri fara apa, cautand odihna si nu gaseste.
44. Atunci zice: Ma voi intoarce la casa mea de unde am iesit; si venind, o afla golita, maturata si impodobita.
45. Atunci se duce si ia cu sine alte sapte duhuri mai rele decat el si, intrand, salasluiesc aici si se fac cele de pe urma ale omului aceluia mai rele decat cele dintai. Asa va fi si cu acest neam viclean.
46. Si inca vorbind El multimilor, iata mama si fratii Lui stateau afara, cautand sa vorbeasca cu El.
47. Cineva I-a zis: Iata mama Ta si fratii Tai stau afara, cautand sa-Ti vorbeasca.
48. Iar El i-a zis: Cine este mama Mea si cine sunt fratii Mei?
49. Si, intinzand mana catre ucenicii Sai, a zis: Iata mama Mea si fratii Mei.
50. Ca oricine va face voia Tatalui Meu Celui din ceruri, acela imi este frate si sora si mama.
CAPITOLUL 13
Sapte pilde despre Imparatia cerurilor. Iisus neluat in seama in cetatea Sa.
1. In ziua aceea, iesind Iisus din casa, sedea langa mare.
2. Si s-au adunat la El multimi multe, incat intrand in corabie sedea in ea si toata multimea sta pe tarm.
3. Si le-a grait lor multe, in pilde, zicand: Iata a iesit semanatorul sa semene.
4. Si pe cand semana, unele seminte au cazut langa drum si au venit pasarile si le-au mancat.
5. Altele au cazut pe loc pietros, unde n-aveau pamant mult si indata au rasarit, ca n-aveau pamant adanc;
6. Iar cand s-a ivit soarele, s-au palit de arsita si, neavand radacina, s-au uscat.
7. Altele au cazut intre spini, dar spinii au crescut si le-au inabusit.
8. Altele au cazut pe pamant bun si au dat rod: una o suta, alta saizeci, alta treizeci.
9. Cine are urechi de auzit sa auda.
10. Si ucenicii, apropiindu-se de El, I-au zis: De ce le vorbesti lor in pilde?
11. Iar El, raspunzand, le-a zis: Pentru ca voua vi s-a dat sa cunoasteti tainele imparatiei cerurilor, pe cand acestora nu li s-a dat.
12. Caci celui ce are i se va da si-i va prisosi, iar de la cel ce nu are, si ce are i se va lua.
13. De aceea le vorbesc in pilde, ca, vazand, nu vad si, auzind, nu aud, nici nu inteleg.
14. Si se implineste cu ei proorocia lui Isaia, care zice: “Cu urechile veti auzi, dar nu veti intelege, si cu ochii va veti uita, dar nu veti vedea”.
15. Caci inima acestui popor s-a invartosat si cu urechile aude greu si ochii lui s-au inchis, ca nu cumva sa vada cu ochii si sa auda cu urechile si cu inima sa inteleaga si sa se intoarca, si Eu sa-i tamaduiesc pe ei.
16. Dar fericiti sunt ochii vostri ca vad si urechile voastre ca aud.
17. Caci adevarat graiesc voua ca multi prooroci si drepti au dorit sa vada cele ce priviti voi, si n-au vazut, si sa auda cele ce auziti voi, si n-au auzit.
18. Voi, deci, ascultati pilda semanatorului:
19. De la oricine aude cuvantul imparatiei si nu-l intelege, vine cel viclean si rapeste ce s-a semanat in inima lui; aceasta este samanta semanata langa drum.
20. Cea semanata pe loc pietros este cel care aude cuvantul si indata il primeste cu bucurie,
21. Dar nu are radacina in sine, ci tine pana la o vreme si, intamplandu-se stramtorare sau prigoana pentru cuvant, indata se sminteste.
22. Cea semanata in spini este cel care aude cuvantul, dar grija acestei lumi si inselaciunea avutiei inabusa cuvantul si il face neroditor.
23. Iar samanta semanata in pamant bun este cel care aude cuvantul si-l intelege, deci care aduce rod si face: unul o suta, altul saizeci, altul treizeci.
24. Alta pilda le-a pus lor inainte, zicand: Asemenea este imparatia cerurilor omului care a semanat samanta buna in tarina sa.
25. Dar pe cand oamenii dormeau, a venit vrajmasul lui, a semanat neghina printre grau si s-a dus.
26. Iar daca a crescut paiul si a facut rod, atunci s-a aratat si neghina.
27. Venind slugile stapanului casei, i-au zis: Doamne, n-ai semanat tu, oare, samanta buna in tarina ta? De unde dar are neghina?
28. Iar el le-a raspuns: Un om vrajmas a facut aceasta. Slugile i-au zis: Voiesti deci sa ne ducem si s-o plivim?
29. El insa a zis: Nu, ca nu cumva, plivind neghina, sa smulgeti odata cu ea si graul.
30. Lasati sa creasca impreuna si graul si neghina, pana la seceris, si la vremea secerisului voi zice seceratorilor: Pliviti intai neghina si legati-o in snopi ca s-o ardem, iar graul adunati-l in jitnita mea.
31. O alta pilda le-a pus inainte, zicand: Imparatia cerurilor este asemenea grauntelui de mustar, pe care, luandu-l, omul l-a semanat in tarina sa,
32. Si care este mai mic decat toate semintele, dar cand a crescut este mai mare decat toate legumele si se face pom, incat vin pasarile cerului si se salasluiesc in ramurile lui.
33. Alta pilda le-a spus lor: Asemenea este imparatia cerurilor aluatului pe care, luandu-l, o femeie l-a ascuns in trei masuri de faina, pana ce s-a dospit toata.
34. Toate acestea le-a vorbit Iisus multimilor in pilde, si fara pilda nu le graia nimic,
35. Ca sa se implineasca ce s-a spus prin proorocul care zice: “Deschide-voi in pilde gura Mea, spune-voi cele ascunse de la intemeierea lumii”.
36. Dupa aceea, lasand multimile, a venit in casa, iar ucenicii Lui s-au apropiat de El, zicand: Lamureste-ne noua pilda cu neghina din tarina.
37. El, raspunzand, le-a zis: Cel ce seamana samanta cea buna este Fiul Omului.
38. Tarina este lumea; samanta cea buna sunt fiii imparatiei; iar neghina sunt fiii celui rau.
39. Dusmanul care a semanat-o este diavolul; secerisul este sfarsitul lumii, iar seceratorii sunt ingerii.
40. Si, dupa cum se alege neghina si se arde in foc, asa va fi la sfarsitul veacului.
41. Trimite-va Fiul Omului pe ingerii Sai, vor culege din imparatia Lui toate smintelile si pe cei ce fac faradelegea,
42. Si-i vor arunca pe ei in cuptorul cu foc; acolo va fi plangerea si scrasnirea dintilor.
43. Atunci cei drepti vor straluci ca soarele in imparatia Tatalui lor. Cel ce are urechi de auzit sa auda.
44. Asemenea este imparatia cerurilor cu o comoara ascunsa in tarina, pe care, gasind-o un om, a ascuns-o, si de bucuria ei se duce si vinde tot ce are si cumpara tarina aceea.
45. Iarasi asemenea este imparatia cerurilor cu un negutator care cauta margaritare bune.
46. Si afland un margaritar de mult pret, s-a dus, a vandut toate cate avea si l-a cumparat.
47. Asemenea este iarasi imparatia cerurilor cu un navod aruncat in mare si care aduna tot felul de pesti.
48. Iar cand s-a umplut, l-au tras pescarii la mal si, sezand, au ales in vase pe cei buni, iar pe cei rai i-au aruncat afara.
49. Asa va fi la sfarsitul veacului: vor iesi ingerii si vor desparti pe cei rai din mijlocul celor drepti.
50. Si ii vor arunca in cuptorul cel de foc; acolo va fi plangerea si scrasnirea dintilor.
51. Inteles-ati toate acestea? Zis-au Lui: Da, Doamne.
52. Iar El le-a zis: De aceea, orice carturar cu invatatura despre imparatia cerurilor este asemenea unui om gospodar, care scoate din vistieria sa noi si vechi.
53. Iar dupa ce Iisus a sfarsit aceste pilde, a trecut de acolo.
54. Si venind in patria Sa, ii invata pe ei in sinagoga lor, incat ei erau uimiti si ziceau: De unde are El intelepciunea aceasta si puterile?
55. Au nu este Acesta fiul teslarului? Au nu se numeste mama Lui Maria si fratii (verii) Lui: Iacov si Iosif si Simon si Iuda?
56. Si surorile (verisoarele) Lui au nu sunt toate la noi? Deci, de unde are El toate acestea?
57. Si se sminteau intru El. Iar Iisus le-a zis: Nu este prooroc dispretuit decat in patria lui si in casa lui.
58. Si n-a facut acolo multe minuni, din pricina necredintei lor.
CAPITOLUL 14
Taierea capului lui Ioan Botezatorul. Iisus satura cinci mii de oameni, umbla pe mare, vindeca pe cei bolnavi care se ating de El.
1. In vremea aceea, a auzit tetrarhul Irod de vestea ce se dusese despre Iisus.
2. Si a zis slujitorilor sai: Acesta este Ioan Botezatorul; el s-a sculat din morti si de aceea se fac minuni prin el.
3. Caci Irod, prinzand pe Ioan, l-a legat si l-a pus in temnita, pentru Irodiada, femeia lui Filip, fratele sau.
4. Caci Ioan ii zicea lui: Nu ti se cuvine s-o ai de sotie.
5. Si voind sa-l ucida, s-a temut de multime, ca-l socotea pe el ca prooroc.
6. Iar praznuind Irod ziua lui de nastere, fiica Irodiadei a jucat in mijloc si i-a placut lui Irod.
7. De aceea, cu juramant i-a fagaduit sa-i dea orice va cere.
8. Iar ea, indemnata fiind de mama sa, a zis: Da-mi, aici pe tipsie, capul lui Ioan Botezatorul.
9. Si regele s-a intristat, dar, pentru juramant si pentru cei care sedeau cu el la masa, a poruncit sa i se dea.
10. Si a trimis si a taiat capul lui Ioan, in temnita.
11. Si capul lui a fost adus pe tipsie si a fost dat fetei, iar ea l-a dus mamei sale.
12. Si, venind ucenicii lui, au luat trupul lui si l-au inmormantat si s-au dus sa dea de stire lui Iisus.
13. Iar Iisus, auzind, S-a dus de acolo singur, cu corabia, in loc pustiu dar, afland, multimile au venit dupa El, pe jos, din cetati.
14. Si iesind, a vazut multime mare si I S-a facut mila de ei si a vindecat pe bolnavii lor.
15. Iar cand s-a facut seara, ucenicii au venit la El si I-au zis: locul este pustiu si vremea iata a trecut; deci, da drumul multimilor ca sa se duca in sate, sa-si cumpere mancare.
16. Iisus insa le-a raspuns: N-au trebuinta sa se duca; dati-le voi sa manance.
17. Iar ei I-au zis: Nu avem aici decat cinci paini si doi pesti.
18. Si El a zis: Aduceti-Mi-le aici.
19. Si poruncind sa se aseze multimile pe iarba si luand cele cinci paini si cei doi pesti si privind la cer, a binecuvantat si, frangand, a dat ucenicilor painile, iar ucenicii multimilor.
20. Si au mancat toti si s-au saturat si au strans ramasitele de faramituri, douasprezece cosuri pline.
21. Iar cei ce mancasera erau ca la cinci mii de barbati, afara de femei si de copii.
22. Si indata Iisus a silit pe ucenici sa intre in corabie si sa treaca inaintea Lui, pe tarmul celalalt, pana ce El va da drumul multimilor.
23. Iar dand drumul multimilor, S-a suit in munte, ca sa Se roage singur. Si, facandu-se seara, era singur acolo.
24. Iar corabia era acum la multe stadii departe de pamant, fiind invaluita de valuri, caci vantul era impotriva.
25. Iar la a patra straja din noapte, a venit la ei Iisus, umbland pe mare.
26. Vazandu-L umbland pe mare, ucenicii s-au inspaimantat, zicand ca e naluca si de frica au strigat.
27. Dar El le-a vorbit indata, zicandu-le: Indrazniti, Eu sunt; nu va temeti!
28. Iar Petru, raspunzand, a zis: Doamne, daca esti Tu, porunceste sa vin la Tine pe apa.
29. El i-a zis: Vino. Iar Petru, coborandu-se din corabie, a mers pe apa si a venit catre Iisus.
30. Dar vazand vantul, s-a temut si, incepand sa se scufunde, a strigat, zicand: Doamne, scapa-ma!
31. Iar Iisus, intinzand indata mana, l-a apucat si a zis: Putin credinciosule, pentru ce te-ai indoit?
32. Si suindu-se ei in corabie, s-a potolit vantul.
33. Iar cei din corabie I s-au inchinat, zicand: Cu adevarat Tu esti Fiul lui Dumnezeu.
34. Si, trecand dincolo, au venit in pamantul Ghenizaretului.
35. Si, cunoscandu-L, oamenii locului aceluia au trimis in tot acel tinut si au adus la El pe toti bolnavii.
36. Si-L rugau ca numai sa se atinga de poala hainei Lui; si cati se atingeau se vindecau.
CAPITOLUL 15
Spalarea mainilor. Femeia cananeianca. Saturarea celor patru mii de oameni.
1. Atunci au venit din Ierusalim, la Iisus, fariseii si carturarii, zicand:
2. Pentru ce ucenicii Tai calca datina batranilor? Caci nu-si spala mainile cand mananca paine.
3. Iar El, raspunzand, le-a zis: De ce si voi calcati porunca lui Dumnezeu pentru datina voastra?
4. Caci Dumnezeu a zis: Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, iar cine va blestema pe tata sau pe mama, cu moarte sa se sfarseasca.
5. Voi insa spuneti: Cel care va zice tatalui sau sau mamei sale: Cu ce te-as fi putut ajuta este daruit lui Dumnezeu,
6. Acela nu va cinsti pe tatal sau sau pe mama sa; si ati desfiintat cuvantul lui Dumnezeu pentru datina voastra.
7. Fatarnicilor, bine a proorocit despre voi Isaia, cand a zis:
8. “Poporul acesta Ma cinsteste cu buzele, dar inima lor este departe de Mine.
9. Si zadarnic Ma cinstesc ei, invatand invataturi ce sunt porunci ale oamenilor”.
10. Si chemand la Sine multimile, le-a zis: Ascultati si intelegeti:
11. Nu ceea ce intra pe gura spurca pe om, ci ceea ce iese din gura, aceea spurca pe om.
12. Atunci, apropiindu-se, ucenicii I-au zis: Stii ca fariseii, auzind cuvantul, s-au scandalizat?
13. Iar El, raspunzand, a zis: Orice rasad pe care nu l-a sadit Tatal Meu cel ceresc, va fi smuls din radacina.
14. Lasatii pe ei; sunt calauze oarbe, orbilor; si daca orb pe orb va calauzi, amandoi vor cadea in groapa.
15. Si Petru, raspunzand, I-a zis: Lamureste-ne noua pilda aceasta.
16. El a zis: Acum si voi sunteti nepriceputi?
17. Nu intelegeti ca tot ce intra in gura se duce in pantece si se arunca afara?
18. Iar cele ce ies din gura pornesc din inima si acelea spurca pe om.
19. Caci din inima ies: ganduri rele, ucideri, adultere, desfranari, furtisaguri, marturii mincinoase, hule.
20. Acestea sunt care spurca pe om, dar a manca cu maini nespalate nu spurca pe om.
21. Si iesind de acolo, a plecat Iisus in partile Tirului si ale Sidonului.
22. Si iata o femeie cananeianca, din acele tinuturi, iesind striga, zicand: Miluieste-ma, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este rau chinuita de demon.
23. El insa nu i-a raspuns nici un cuvant; si apropiindu-se, ucenicii Lui Il rugau, zicand: Slobozeste-o, ca striga in urma noastra.
24. Iar El, raspunzand, a zis: Nu sunt trimis decat catre oile cele pierdute ale casei lui Israel.
25. Iar ea, venind, s-a inchinat Lui, zicand: Doamne, ajuta-ma.
26. El insa, raspunzand, i-a zis: Nu este bine sa iei painea copiilor si s-o arunci cainilor.
27. Dar ea a zis: Da, Doamne, dar si cainii mananca din faramiturile care cad de la masa stapanilor lor.
28. Atunci, raspunzand, Iisus i-a zis: O, femeie, mare este credinta ta; fie tie dupa cum voiesti. Si s-a tamaduit fiica ei in ceasul acela.
29. Si trecand Iisus de acolo, a venit langa Marea Galileii si, suindu-Se in munte, a sezut acolo.
30. Si multimi multe au venit la El, avand cu ei schiopi, orbi, muti, ciungi, si multi altii si i-au pus la picioarele Lui, iar El i-a vindecat.
31. Incat multimea se minuna vazand pe muti vorbind, pe ciungi sanatosi, pe schiopi umbland si pe orbi vazand, si slaveau pe Dumnezeul lui Israel.
32. Iar Iisus, chemand la Sine pe ucenicii Sai, a zis: Mila imi este de multime, ca iata sunt trei zile de cand asteapta langa Mine si n-au ce sa manance; si sa-i slobozesc flamanzi nu voiesc, ca sa nu se istoveasca pe drum.
33. Si ucenicii I-au zis: De unde sa avem noi, in pustie, atatea paini, cat sa saturam atata multime?
34. Si Iisus i-a intrebat: Cate paini aveti? Ei au raspuns: Sapte si putini pestisori.
35. Si poruncind multimii sa sada jos pe pamant,
36. A luat cele sapte paini si pesti si, multumind, a frant si a dat ucenicilor, iar ucenicii multimilor.
37. Si au mancat toti si s-au saturat si au luat sapte cosuri pline, cu ramasite de faramituri.
38. Iar cei ce au mancat erau ca la patru mii de barbati, afara de copii si de femei.
39. Dupa aceea a dat drumul multimilor, S-a suit in corabie si S-a dus in tinutul Magdala.
CAPITOLUL 16
Semnele timpului. Aluatul fariseilor. Marturisirea lui Petru. Cea dintai vestire a Patimilor. Urmarea lui Hristos.
1. Si apropiindu-se fariseii si saducheii si ispitindu-L, I-au cerut sa le arate semn din cer.
2. Iar El, raspunzand, le-a zis: Cand se face seara, ziceti: Maine va fi timp frumos, pentru ca e cerul rosu.
3. Iar dimineata ziceti: Astazi va fi furtuna, pentru ca cerul este rosu-posomorat. Fatarnicilor, fata cerului stiti s-o judecati, dar semnele vremilor nu puteti!
4. Neam viclean si adulter cere semn si semn nu se va da lui, decat numai semnul lui Iona. Si lasandu-i, a plecat.
5. Si venind ucenicii pe celalalt tarm, au uitat sa ia paini.
6. Iar Iisus le-a zis: Luati aminte si feriti-va de aluatul fariseilor si al saducheilor.
7. Iar ei cugetau in sinea lor, zicand: Aceasta, pentru ca n-am luat paine.
8. Dar Iisus, cunoscandu-le gandul, a zis: Ce cugetati in voi insiva, putin credinciosilor, ca n-ati luat paine?
9. Tot nu intelegeti, nici nu va aduceti aminte de cele cinci paini, la cei cinci mii de oameni, si cate cosuri ati luat?
10. Nici de cele sapte paini, la cei patru mii de oameni, si cate cosuri ati luat?
11. Cum nu intelegeti ca nu despre paini v-am zis? Ci feriti-va de aluatul fariseilor si al saducheilor.
12. Atunci au inteles ca nu le-a spus sa se fereasca de aluatul painii, ci de invatatura fariseilor si a saducheilor.
13. Si venind Iisus in partile Cezareii lui Filip, ii intreba pe ucenicii Sai, zicand: Cine zic oamenii ca sunt Eu, Fiul Omului?
14. Iar ei au raspuns: Unii, Ioan Botezatorul, altii Ilie, altii Ieremia sau unul dintre prooroci.
15. Si le-a zis: Dar voi cine ziceti ca sunt?
16. Raspunzand Simon Petru a zis: Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu.
17. Iar Iisus, raspunzand, i-a zis: Fericit esti Simone, fiul lui Iona, ca nu trup si sange ti-au descoperit tie aceasta, ci Tatal Meu, Cel din ceruri.
18. Si Eu iti zic tie, ca tu esti Petru si pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea si portile iadului nu o vor birui.
19. Si iti voi da cheile imparatiei cerurilor si orice vei lega pe pamant va fi legat si in ceruri, si orice vei dezlega pe pamant va fi dezlegat si in ceruri.
20. Atunci a poruncit ucenicilor Lui sa nu spuna nimanui ca El este Hristosul.
21. De atunci a inceput Iisus sa le arate ucenicilor Lui ca El trebuie sa mearga la Ierusalim si sa patimeasca multe de la batrani si de la arhierei si de la carturari si sa fie ucis, si a treia zi sa invieze.
22. Si Petru, luandu-L la o parte, a inceput sa-L dojeneasca, zicandu-I: Fie-Ti mila de Tine sa nu Ti se intample Tie aceasta.
23. Iar El, intorcandu-se, a zis lui Petru: Mergi inapoia Mea, satano! Sminteala Imi esti; ca nu cugeti cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor.
24. Atunci Iisus a zis ucenicilor Sai: Daca vrea cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze Mie.
25. Ca cine va voi sa-si scape sufletul il va pierde; iar cine isi va pierde sufletul pentru Mine il va afla.
26. Pentru ca ce-i va folosi omului, daca va castiga lumea intreaga, iar sufletul sau il va pierde? Sau ce va da omul in schimb pentru sufletul sau?
27. Caci Fiul Omului va sa vina intru slava Tatalui Sau, cu ingerii Sai; si atunci va rasplati fiecaruia dupa faptele sale.
28. Adevarat graiesc voua: Sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea pana ce nu vor vedea pe Fiul Omului, venind in imparatia Sa.
CAPITOLUL 17
Schimbarea la fata. Vindecarea lunaticului. A doua vestire a Patimilor. Darea pentru Templu.
1. Si dupa sase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru si pe Iacov si pe Ioan, fratele lui, si i-a dus intr-un munte inalt, de o parte.
2. Si S-a schimbat la fata, inaintea lor, si a stralucit fata Lui ca soarele, iar vesmintele Lui s-au facut albe ca lumina.
3. Si iata, Moise si Ilie s-au aratat lor, vorbind cu El.
4. Si, raspunzand, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este sa fim noi aici; daca voiesti, voi face aici trei colibe: Tie una, si lui Moise una, si lui Ilie una.
5. Vorbind el inca, iata un nor luminos i-a umbrit pe ei, si iata glas din nor zicand: “Acesta este Fiul Meu Cel iubit, in Care am binevoit; pe Acesta ascultati-L”.
6. Si, auzind, ucenicii au cazut cu fata la pamant si s-au spaimantat foarte.
7. Si Iisus S-a apropiat de ei, si, atingandu-i, le-a zis: Sculati-va si nu va temeti.
8. Si, ridicandu-si ochii, nu au vazut pe nimeni, decat numai pe Iisus singur.
9. Si pe cand se coborau din munte, Iisus le-a poruncit, zicand: Nimanui sa nu spuneti ceea ce ati vazut, pana cand Fiul Omului Se va scula din morti.
10. Si ucenicii L-au intrebat, zicand: Pentru ce dar zic carturarii ca trebuie sa vina mai intai Ilie?
11. Iar El, raspunzand, a zis: Ilie intr-adevar va veni si va aseza la loc toate.
12. Eu insa va spun voua ca Ilie a si venit, dar ei nu l-au cunoscut, ci au facut cu el cate au voit; asa si Fiul Omului va patimi de la ei.
13. Atunci au inteles ucenicii ca Iisus le-a vorbit despre Ioan Botezatorul.
14. Si mergand ei spre multime, s-a apropiat de El un om, cazandu-I in genunchi,
15. Si zicand: Doamne, miluieste pe fiul meu ca este lunatic si patimeste rau, caci adesea cade in foc si adesea in apa.
16. Si l-am dus la ucenicii Tai si n-au putut sa-l vindece.
17. Iar Iisus, raspunzand, a zis: O, neam necredincios si indaratnic, pana cand voi fi cu voi? Pana cand va voi suferi pe voi? Aduceti-l aici la Mine.
18. Si Iisus l-a certat si demonul a iesit din el si copilul s-a vindecat din ceasul acela.
19. Atunci, apropiindu-se ucenicii de Iisus, I-au zis de o parte: De ce noi n-am putut sa-l scoatem?
20. Iar Ii